Știu, nu am mai scris de mult timp pe blog şi chiar nu aveam de gând în perioada aceasta. Nu că nu aş vrea, dar nu prea mai am timp. Ce m-a făcut totuşi să ies din rutină şi să deschid din nou pagina de administrare a blogului? Ei bine… faptul că zilele trecute, în timp ce căutam prin cămară după un borcan cu dulceaţă pentru micul dejun, am dat tocmai peste unul adus de pe insula Rab, luat ca şi suvenir. Şi cum l-am savurat până la ultima linguriţă  mi-am amintit de insula Rab şi m-am hotărât să vă scriu câteva rânduri despre ce puteți să găsiți prin magazinele cu produse tradiţionale de pe insulă . Când am fost aici am trecut prin mai multe magazine cu produse tradiţionale  şi  am rămas plăcut surprins cum reuşesc  să se afirme cu produse care sunt specifice altor ţări şi altor locuri.  Şi când spun lucrul acesta pot să şi argumentez.

1. Am încercat în mai multe locuri şunca lor tradiţională (Pršut ), atât cea preparată după reţeta din Dalmaţia cât şi varianta după reţeta din Istria şi pot să spun că nu e cu nimic mai prejos decât “prosciutto”  din Italia sau nici faţă de un “Jamon”  din Spania  sau din Portugalia.
Si dacă tot am pomenit  de cele două tipuri, pot să vă spun că, în linii mari, puteţi să faceţi diferenţa între cele două variante, prin faptul că  şunca preparată după reţeta din Dalmaţia se pune la fum, pe când şunca preparată după reţeta din Istria nu se pune la fum.

2. Dacă vine vorba de lavandă, gândul te duce direct la Provence. Ei bine… peste tot pe această insulă găseşti magazine cu produse pe bază de lavandă. Astfel puteți găsi: săculețe umplute cu lavandă, săpun cu aromă de lavandă, ulei cu extract de lavanda, cremă cu extract de lavandă, ba mai mult am mai văzut şi ciocolată cu aroma de lavandă etc.

3. Šljivovica/ Rakija sau mai bine spus ţuica (pălinca) lor pe care o să o găsiţi sub mai multe forme atât în formă “curată”, cât şi în amestec cu diferite ierburi medicinale sau cu fructe.  Eh… aici încă nu ne bat 🙂 Cel puţin când vine vorba de “pălinca de Bihor”, şi mă refer la pălinca noastră făcută tradiţional, nu la cea din comerţ. În fiecare dimineaţă mă opream la o anumită terasă din Lopar unde-mi savuram cafeaua, iar după câteva zile m-am împrietenit cu patronul acelei terase. Un tip foarte sociabil şi care mai oferea câte un “Schnaps” (expresie din Germania pentru un shot de tărie) clienților care îi treceau pragul. Deşi nu prea sunt “fan” al acestor tipuri de băuturi, am zis că totuşi ar merita să încerc, dar cu condiţia ca, în ziua următoare, să mă lase să-i ofer şi eu la schimb un “shot” cu palincă de Bihor. La final, părerea tipului, a fost ca noi avem băutura mult mai bună şi cu mult mai tare decât cea pe care o pot oferi ei. Aceeaşi părere au avut-o şi cei la care am stat în Slunj   🙂 .

4. Brânzeturile. La fel ca şi la produsele mai sus menționate, şi în cazul brânzeturilor am avut ocazia să degustăm o multitudine de sortimente. Atât brânzeturi proaspete cât şi variante de brânzeturi maturate  în diferite forme şi combinații. Preferata mea a rămas totuşi brânza cu rozmarin   (“sir s ruzmarinom” – în limba croată) .  Unele brânzeturi, în special cele în combinație cu ierburile aromate, chiar mi-au adus aminte de magazinele cu produse tradiționale din Amsterdam despre care v-am povestit aici 

5 Ciocolata. Nu pot să spun că ar ajunge la nivelul uneia din Belgia, dar am găsit câteva sortimente care chiar mi-au lăsat o impresie bună. Sunt cele produse chiar pe insula Rab, de firma Vilma,  mai ales sortimentul de ciocolată cu aromă de smochine.
6 Dulceața. Dacă ajungeți pe insulă merită să încercaţi câteva sortimente. O să găsiţi dulceaţă de căpşuni (jagode), caise (marelice),  smochine (smokve), prune (šljive),  soc (bazga), dar şi din păpădie (maslačak) Vă recomand să o încercaţi pe cea de smochine.

7. Prăjituri. Pe insulă am încercat mai multe cofetării în care am degustat mai multe sortimente de prăjituri locale. Una singură m-a impresionat şi poartă denumirea de “Rabska torta”.  Se zice că ar avea o reţetă secretă şi că pentru prima oară a fost făcută în anul 1177, când Papa Alexandru al III a binecuvântat Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Rab. O puteţi remarca foarte uşor pentru că are  forma unui melc. Ca si gust, este o combinație de migdale, lămâie şi de lichior de cireşe (lichior Maraschino ).  O găsiți şi prin magazinele de suveniruri, dar nu aşa de bună la gust ca şi varianta din cofetărie.

8. Berea. Noah aici e marea problemă a Croaţiei :). Nu ca aş fi un mare consumator de bere, dar pot să spun că am testat “câteva” sortimente de bere la viaţa mea (prin Belgia si prin Germania  ).  Când am  fost pe insulă era în perioada campionatului mondial din Brazilia şi berea chiar era la mare preț. Norocul nostru a fost că ne-am dus câteva baxuri de bere din Romania. Nu că nu am fi găsit bere pe insulă, dar tot ce am găsit era foarte proastă.  Chiar mă distram cu socrul meu  la meciul de deschidere (Croaţia  – Brazilia ) când eram la o terasă din Lopar, iar la masa noastră s-a așezat o familie din Germania. Comandăm bere, comandă şi ei tot bere, ciocnim halbele de bere şi bineînţeles neamțul cu urarea lui :”Prost!” (noroc în limba germană). Se uită socru lung la mine şi-l liniştesc spunându-i că-i forma lor de a spune “Noroc!”. La un moment dat neamțul dă pe gât halba cu bere se uită lung la mine, se uită apoi la halba de bere  şi-mi spune “Das ist Scheiße!”, şi mare dreptate mai avea. Era o bere de tot rahatul.  Se ridică neamțul de la masă, plătește şi îşi ia tălpășița, şi încă nici nu începuse meciul de fotbal.
In ziua următoare, când eram la plajă, trece neamțul pe lângă mine cu o doză de bere nemţească în mână şi voios mă salută şi-mi arată doza, spunându-mi : “Das ist Bier!” ….. şi din nou avea dreptate:)
In afară de vreo două sortimente (Karlovačko, Ožujsko) restul nu pot să le numesc bere, eventual radler. Rareori  treceau de un conţinut de 4% alcool.

Iar la final de articol vreau sa va prezint un magazin de suveniruri care mi-a rămas la suflet.  Deşi fotografiatul era interzis, patroana m-a lăsat totuşi să fac câteva cadre.

Probabil că, dacă fraţii Grimm ar fi vizitat această insulă, ar fi pus şi întrebarea:
“Oglindă, oglinjoară, care-i cea mai frumoasă insulă din ţară?”

Despre Rab am mai scris si aici:
www.bucketlist.ro/zvonik-sv-marije-din-orasul-vechi-rab/
www.bucketlist.ro/orasul-vechi-rab/
www.bucketlist.ro/concediu-la-mare-croatia-cu-un-bebelus/