Fiind întâi ale lunii și încă luna plină (din nou prietenii știu de ce 😉 ), am hotărât ca e momentul oportun să demarez în sfârșit ‘mini proiectul meu’ cu cele 1001 de guri de canal, care vor spune, fiecare în felul său, povestea unui loc. Mi-am propus de mult să ma apuc de asta, dar mi-am găsit de fiecare data o scuză ‘acceptabilă’. Aaa, da, si mai e si complexul începutului. Nu am să promit nimic, decât ca fiecare din ele va avea o poveste, aşa cum încă le mai păstrez în minte, sau cum vor veni. Poate veți întreba de ce 1001, de ce nu alta cifra? Răspunsul e simplu: povestea trebuie sa meargă mai departe, în fiecare zi, doar ca într-un alt loc. Şi, desigur, orice excursie are farmecul unui basm.
Prima poza la o gură de canal a fost, aşa cum era de așteptat ‘nepremeditata’. De atunci au devenit un fel de laitmotiv al excursiilor, concediilor. Un altfel de carte postala care să mă ducă înapoi în timp la locul respectiv.
In continuare am sa încep poveștile mele. Cum spuneam, fiecare poza va ascunde cate o mica poveste-amintire a unui loc. Va invit sa nu ezitati in a da click, si de a le descoperi.
4 Responses to O mie si unul de capace