Precum vă spuneam într-un post mai vechi, mi-am propus ori de câte ori dau de un restaurant bun sau vreun loc în care se poate mânca foarte bine să vi-l împărtășesc şi vouă.
În articolul de astăzi vreau să vă recomand un lanț de restaurante din Olanda care m-a impresionat foarte mult. Nu e cea mai ieftină soluţie pentru a lua masa când vizitați Olanda, dar pot să vă zic că a fost una dintre cele mai bune variante. Lanțul de restaurante se numește La Place.
Eram plecați de la hotel de la prima oră a dimineții, în prima zi din sejurul nostru prin acest oraș şi doream să ne găsim un loc frumos în care sa luăm micul dejun. Am ales să nu servim micul dejun la hotel deoarece 17,5 euro de persoană chiar mi se părea exagerat ca şi preț şi într-adevăr am avut dreptate.
Bun… şi iată-ne porniți prin oraș în căutarea unui loc pentru masă, spre surprinderea noastră cam toate locurile se deschideau doar la ora 10 🙂 (ora locală). Cum pentru noi ora 10 locală era, de fapt, ora 11 (ora României) chiar ne pornea râsul că, plimbându-ne prin tot orașul, nu găseam un loc unde să găsim un amărât de mic dejun. Am exclus din start varianta de a lua masa într-un fast food gen KFC sau McDonalds (era doar o ultima soluție pentru noi). Prin plimbarea noastră am mai intrat din loc în loc prin magazinele de suveniruri, cele care erau deschise la acea oră, sau cel puțin se pregăteau să se deschidă Așa am dat de o localnică (angajată a unui magazin de suveniruri) foarte sociabilă, care a avut răbdarea să ne dea câteva ponturi despre locurile în care ne putem lua masa. Am primit ponturi foarte bune atât pentru micul dejun, cât şi pentru prânz şi pentru cină.
La spusele tipei am primit ca şi recomandare, să încercam în primă fază în magazinele HEMA. De la ea am aflat că în fiecare dimineaţa între orele 9 şi 10, la bufetul din acest magazin este câte o ofertă pentru mic dejun (şi ea îşi lua micul dejun tot la acel magazin), iar dacă mai aveam răbdare până la ora 10, ora locală, puteam să mergem la restaurantul La Place care era în imediata apropiere.
Ok… ne-am îndreptat spre acest magazin HEMA si într-adevăr avea dreptate tipa. Am găsit să luăm micul dejun la 1 euro 🙂 Bine, nu era ceva super trăsnet, dar WTF … 1 euro :). şi ce era cel mai important, era deschis la acea oră 🙂 Micul dejun era compus dintr-o omletă cu bacon servită într-o baghetă proaspăt scoasă din cuptor, o cafea şi un croissant cu gem.
Am terminat cu micul dejun, ne-am mai plimbat puţin prin magazin, iar într-un final se făcuse ora 10 . Cum vis – a – vis de acest magazin era La Place, am zis că totuși intrăm să vedem despre ce este vorba.
Încă de la intrare am fost foarte impresionaţi. De fapt, am descoperit că era un fel de ”împinge tava”, dar practic te plimbai printr-o bucătărie imensă şi vedeai cum toata mâncarea se face în faţa ochilor tăi. Restaurantul era dispus pe trei nivele, la primul nivel erau expuse specialităţi ce puteau fi servite atât la micul dejun, cât şi seara, sau ca şi gustări între mese. De exemplu erau raioane de sandviciuri proaspete, care de care mai ademenitoare, cu tot felul de combinaţii şi specialităţi, erau feluri de pizza proaspăt scoase din cuptor, raioane cu tot felul de prăjiturele, brioşe, croissante, toate calde şi aburinde, iar la raionul de panificaţie zeci de chifle şi baghete care mai de care mai atrăgătoare. Ceea ce colora cel mai bine peisajul era raionul de fresh-uri proaspăt preparate, din o gamă extrem de variată de fructe, existând tot felul de combinaţii, toate aranjate pe un pat de gheaţă sfărmată. Acesta a fost raionul preferat al soţiei mele, au fost zile în care nu s-a putut abţine până nu a gustat câte 5-6 fresh-uri.
La etajul doi, se aflau expuse pe lângă alte câteva raioane tot pentru mic dejun, felurile pentru masa de prânz. Practic te plimbai printre raioane şi puteai să te serveşti direct din oalele de pe plitele încinse cu câte un bol de ciorbă, supă sau ceva de genu, iar la felul de bază erau atât de multe sortimente că era foarte greu să alegi, platouri întregi de garnituri, iar carnea o alegeai proaspătă, iar în câteva minute, chiar în faţa ta ţi-o prepara.
Şi la acest nivel, în mijloc trona un raion cu o altă diversitate de fresh-uri şi salate de fructe proaspete care, de asemenea, vedeai cum se prepară în faţa ta. Pot să spun că aici am băut cea mai bună limonadă.
La ultimul nivel era restaurantul, adică locul unde, după ce îţi umpleai tăvile cu tot ce doreai să mănânci, puteai servi masa. Interesantă era poziţia şi amplasarea locului de servit masa, de aici de sus aveai o privelişte de ansamblu asupra nivelului doi, puteai să vezi cam tot ce se găteşte în bucătărie, ceea ce nu făcea decât să îţi sporească şi mai mult apetitul şi cu greu te puteai abţine să nu mai alegi ceva.
În acest loc pentru 3,95 euro puteai să-ţi iei micul dejun, mic dejun ce consta în faptul că puteai să-ţi alegi 7 produse expuse din raionul de mic dejun. Pentru orice produs suplimentar plăteai în plus 50 de cenți. Era ok ca şi preț şi ca şi diversitate a felurilor de mâncare.
Pentru prânz am revenit tot în La Place unde puteai să-ţi cumperi meniul zilei la un preț de 9,95 euro. De obicei la meniul zilei am prins mâncare pe bază de somon. Ceva de genul somon la grătar cu legume sote, sos şi o salată. Porția era foarte consistentă, dar şi foarte gustoasă. După cât somon am mâncat zilele respective prin Amsterdam mi-am cam făcut plinul de Omega 3 şi Omega 6 pentru o perioadă destul de lungă 🙂
Acest lanț de restaurante îl găsiți în multe locații din Amsterdam, așa se face că în plimbarea noastră l-am găsit şi la ultimul etaj de la Biblioteca Centrală din Amsterdam, locul pe care îl recomand mai ales pentru priveliștea pe care o oferă asupra orașului Amsterdam.
Pentru cină am ales restaurantele din zona hotelului nostru (Rembrandtplein). Tot la recomandarea tipei de la magazinul de suveniruri am încercat restaurantul Vapiano. Un restaurant cu specific italienesc, dar care era foarte mult folosit de localnici. Si acest restaurant făcea parte dintr-un lanț de restaurante care de obicei l-am văzut în ţările nordice. Chiar îmi aduc aminte (lucru pe care mi l-am confirmat revăzând pozele) că am intrat într-un restaurant Vapiano când am vizitat Stockholm-ul, dar în momentul respectiv nu am dat mare importanţă acestui lucru. Era interesantă organizarea acestui restaurant în sensul că, la intrare fiecare persoană primea un card, cu care plăteai în interiorul acelui restaurant tot ce îţi comandai, iar la ieşire din restaurant predai acest card şi plăteai consumaţia. Singurul dezavantaj era că nu puteai să-i laşi bacşiş persoanei care te-a servit, bineînţeles dacă erai mulţumit de serviciile lui.
Un alt lucru interesant era că, în momentul în care făceai comanda, mergeai la departamentul unei doreai să comanzi (era cu autoservire), făceai comanda şi primeai un dispozitiv asemănător unui telefon mobil care, când era gata comanda, începea să vibreze. Era optimizat totul astfel încât să nu stai la rând să aştepţi.
Despre mâncare pot să spun că întrecea multe restaurante italienești chiar din ţara mamă. Cel puțin când vine vorba de pizza era făcută ca la ”mama ei” în Italia, cu blat subţire, crocant, copt pe vatră.
Despre Amsterdam am mai scris și aici:
http://www.bucketlist.ro/amsterdam-plan-de-calatorie/
http://www.bucketlist.ro/amsterdam-peisaje-de-noapte/
http://www.bucketlist.ro/canalele-din-amsterdam/
http://www.bucketlist.ro/bloemenmarkt-piata-de-flori-din-amsterdam/
http://www.bucketlist.ro/magazinele-cu-produse-traditionale-din-amsterdam/
http://www.bucketlist.ro/piata-albert-cuyp-amsterdam/
Pingback: O duminică hai-hui prin Olanda (ziua 2) – Piuneze cu povești călătoare