Ghețarul Kitzsteinhorn şi plimbarea pe marginea prăpastiei

Ghețarul Kitzsteinhorn a fost ținta noastră, după ce am ajuns pe platforma de la 3029 de metri. Precum v-am povestit şi în postul trecut, în timp ce admiram peisajul de pe versantul sudic am observat oameni care se plimbau pe marginea prăpastiei. Cum aveam bilete care ne permiteau accesul pe oricare mijloc de transport de pe Kitzsteinhorn, am zis să profităm de acest lucru şi să coborâm spre Ice Arena, iar mai apoi să ne îndreptăm spre marginea prăpastiei.
Primul pas a fost să luăm Gletscher Shuttle, o telecabină care ne-a permis să coborâm de la cota de 3029 de metri până la cota de 2928 de metri. Această telecabină rulează pe o şină de 257 de metri lungime şi parcurge această distanţă în aproximativ un minut.

Încă de cum am ajuns pe platforma de la 3029 de metri am rămas şocat de numărul foarte mare de musulmani care erau prezenţi în acolo. Apoi, când am ajuns pe gheţar, am crezut că suntem la o paradă de veşminte islamice. În afară de veşminte de tip Burka, am văzut cam oricare alt tip veştmânt islamic (Niqab, Chador, Al – Amira, Hijab etc). Ştiam că femeile musulmane nu e normal să poarte un contact vizual direct cu un bărbat şi nici nu acceptă să fie fotografiate, iar din acest motiv am ales să nu le fotografiez în mod direct. Am făcut doar câteva poze de ansamblu cu zona, dar în care o să remarcaţi numărul foarte mare de musulmani. Când ne-am întors în Romania, am mai discutat cu nişte prieteni care au mai vizitat această zonă (Kaprun – Zell am See) care ne-au împărtăşit aceeași părere. Şi în cazul lor, stațiunea şi obiectivele turistice din apropiere erau pline de turiști proveniți din ţările musulmane. Nu ştiu, e un “must visit” pentru cei din ţările musulmane? Același lucru l-am observat şi când am vizitat staţiunea Hallstatt, dar în care ponderea cea mai mare de turiști era din ţările asiatice.

Pornim mai departe de pe Ice Arena spre “Gletscher trail” şi ne îndreptăm spre muchia prăpastiei de unde am reușit să vedem foarte bine atât gheţarul din fundul prăpastiei ( gheţarul Maurerkees), cât şi marea majoritate a munţilor din Parcul Naţional Hohe Tauern. Uneori, când mai treceau nori, am reuşit să zărim chiar şi vârful Großglockner, vârf pe care l-am văzut mai aproape când am făcut drumul alpin Grossglockner şi despre care v-am povestit în postul acesta.
Partea cea mai frumoasă a acestei plimbări a fost când ne-am îndreptat spre cele două platforme de la Gipfelwelt 3000, de pe versantul sudic al vârfului Kitzsteinhorn. A fost un urcuş pe un traseu care mergea chiar pe creasta acelei prăpastii şi care ne-a dus la cele două platforme, la platformele Glocknerkanzel și Hocheiserblick

Fotografiile realizate de pe cele două platforme, precum şi din tunelul care leagă de platforma “Top of Salzburg” în articolul următor. Până atunci câteva fotografii realizate pe acest traseu: