De mult vroiam să vă povestesc despre o excursie spre un loc deosebit din Serbia și, anume: Devil Town.
Cum la vremea respectivă singurul drum care se ivea prin Serbia era cel pentru concediu de vară, la mare în Muntenegru, am profitat de ocazie, în special pentru că vroiam sa fiu odihnită şi în formă de condus pentru drumurile din Muntenegru.
Pentru aceasta a trebuit în schimb să facem un ocol de aproximativ 200 km şi să intrăm pe autostrada de la Belgrad spre Nis (parte din traseul celor care pornesc asemenea mie din Timișoara spre Grecia).
Am să vă mărturisesc că dorința mea m-a rupt de grup pentru o zi și că, în același timp, am ‘schimbat’ o zi de plajă pentru această vizită şi condusul la înălțimi de peste 1800 m, atât în Serbia, cât şi în Muntenegru.
Am pornit din Timișoara duminica, după prânz, tocmai ce mă întorsesem din excursia în Deltă. Cu o seară în urmă, eram în Sibiu la concertul formației preferate. Am ajuns să conduc (cu toate că era mașina prietenilor mei), vreo 400 km sâmbătă, în speranța că ajung la timp să ascult si Poets of the fall si Alternosfera. În Timișoara am ajuns târziu în noapte. După un somn bun, am pornit spre serviciu, să îmi recuperez mașinuța ce se odihnea în parcare, să îi fac şi o băiță, apoi ceva cumpărături rapide pentru vacanța la mare.
Abia pe la ora 4 după-masa am ajuns să trec vama în Serbia. Ce nu aveam însă rezervat era un loc de cazare și nici nu reușeam să găsim exact pe GPS ‘Devil Town’. Știam doar că direcția trebuie sa fie Prolom Banja, o stațiune cunoscuta de Spa din Serbia. Am mai întrebat prin benzinării (e un pic mai greu de descurcat pe acolo cu limba engleză), iar în final am reușit să găsit ce cautam pentru GPS: Davolja Varos.
Începând cu ora 8 seara, mai aveam vreo 70 Km, ne-am hotărât să ne căutam cazare şi să începem următoarea zi cu vizita ‘orășelului’.
Am avut parte de o adevărată aventură în a găsi un loc de cazare. Deși am reușit să găsim câteva puncte unde am putut să ne conectam la internet, nu am găsit nici un hotel în zona. Am hotărât să intrăm într-un local, unde era foarte multă lume şi să întrebăm localnicii. Ne-au sfătuit să ne întoarcem, spre orăşelul prin care tocmai trecusem, deoarece în direcția în care ne îndreptam erau doar sate şi nu aveam nici o şansă să găsim un loc de cazare.
Ajunși la adresa data de ei, din Prokuplje, am gasit un hostel, camerele deschise, dar nici un loc de recepție. Lângă era o pizzerie de unde am primit adresa altui hostel din acel oraş. Nu a fost uşor de găsit, dar cu ajutorul localnicilor, care iesiseră într-un număr impresionant pe străzi seara, am reuşit să îi dăm de capăt: ‘Skadarlija Hoste’, Prokuplje, Vojvode Misica, 13. Cameră cu 3 locuri, costa 30 euro pe noapte, iar în preţ a fost inclus şi micul dejun, acces la internet, cât şi toate utilităţile necesare. Mi-a plăcut că aveauloc de parcare şi era curat. Îl recomand celor care doresc să ajungă în devil town şi îşi caută cazare. Eu personal nu l-am găsit pe internet pe Booking sau alte site-uri de rezervare, dar este oarecum de înţeles pentru Serbia.
A doua zi, după micul dejun, am pornit spre ținta noastră. Drumul până la locație poate ridica probleme în partea finală pentru mașinile cu o gardă la sol foarte joasă.
Ce reprezintă devil Town? În primul rând un monument natural unic în Serbia, şi foarte rar în lume. Acolo se regăsesc 202 de ‘figurine’ , cu o lăţime între 0.5 si 3 m şi cu înălţimi cuprinse între 2 şi 15 m, cu ‘acoperiş’ din rocă vulcanică. Drumul spre ele, urmează Raul roşu.
Ce puteți vedea odată ce ați ajuns în Devil town:
În primul rând, odată ce aţi trecut de parcare şi locul de cumpărat suveniruri, veți repera cu ușurință un restaurant cu mâncare tradițională, la preţuri chiar scăzute și o galerie foto, inaugurată în 1977. Urmând râul roșu, veți trece pe lângă intrarea într-o galerie minieră de unde se extrăgeau în trecut fier, cupru şi aur. Un lucru interesant legat de râul Roşu este faptul că are un PH de 3.5 şi un conținut ridicat de minerale. Un alt izvor se afla în apropierea formațiunilor, dar si acesta are un PH de 1.5.
Pentru a observa mai bine formațiunile sunt construite două punți de observație, iar la sfârșitul vizitei puteți vizita biserica Sf Petka, construită inițial în secolul XIII, actualmente renovată.
Există şi o legendă legată de ‘Devil town’, şi anume cum că formațiunile din această zonă ar reprezenta diavoli, purtați de oameni în spate cu multă suferință. Petrecerea unei nopți în faţa bisericii, în reculegere, i-ar transforma în pietre. De asemenea, se crede ca Sfânta Petka ajută oamenii bolnavi şi slabi. În acest sens, oamenii bolnavi ating locul dureros cu o batistă, pe care o leagă mai apoi de un mic copac. Aceasta este lăsată acolo pentru 7 zile, după care este îngropată. Prin aceasta se crede că durerea şi suferința rămân îngropate în Devil Town.
Ne găsiți și pe Facebook:
