Precum vă spuneam şi în postul anterior, se apropia ora amiezii şi eram în căutarea unui restaurant sau unei terase unde să cunoaștem gastronomia slovacă. După plimbările noastre prin parcurile acestui oraş ne-am hotărât să parcurgem strada Hlavna. Într-un final ne-am oprit la o terasă a unui restaurant cu specific tradiţional, cel puţin aşa reieşea de pe anunţul cu ”tradičná kuchyňa” care apărea pe vitrinele restaurantului.
Numele restaurantului este Med Malina şi este ceva legat de zmeură.:)
Din exterior nu arată super grozav, dar l-am ales mai mult datorită faptului că era foarte multă lume. Erau două variante, ori era terasa foarte ieftină, ori se mânca foarte bine, dar nici prin cap nu ne-a trecut să fie ambele.
Odată ce a venit ospătăriţa am început limbajul semnelor:), doar prin Ungaria am mai găsit persoane să nu rupă un cuvânt în limba engleză 🙂 Norocul nostru a fost că a scos într-un final un meniu în care am găsit şi explicaţia în limba engleză.
La ”recomandarea” ospătăriţei am ales două produse tradiționale. Şi mă refer la ”recomandarea” deoarece orice o întrebam legat produsele din meniu tipa punea degetul şi ne spunea că e tradițional 🙂 A văzut ca am întrebat de tradițional şi apoi, ea o ţinea sus şi tare cu tradiţionalul. Cel puţin îşi dădea interesul 🙂
Din meniul lor am ales:
Bryndzove halusky – găluşte cu brânză de oaie
Pirohy podavame s cibuľou, slaninou a kyslou smotanou – Găluşte servite cu ceapă, bacon şi smântână.
În primă fază când ne-au fost puse pe masă ne-am uitat lung unul la altul, … ne-am uitat peste drum la pizzeria vecină, şi mai că ne doream să o chemăm pe chelneriţă să plătim şi să trecem la terasa vecină. Totuși am zis să încercăm să le gustăm, deşi în primă fază când am văzut găluştele respective pline de ulei nu ne-au făcut deloc poftă. Dar odată ce am dus prima furculiţă la gură am descoperit că sunt aşa de gustoase încât nu ne mai puteam opri din mâncat 🙂 De multe ori prima impresie ne mai face şi feste.
După masă am pornit din nou la plimbare pe strada Hlavna, dar când ne-am ridicat de la masă ne-am dat seama că la câteva case distanţă era cofetăria despre care am primit recomandare. Lume multă, în special tineri ieşiţi la plimbare, toţi cu îngheţata în mână. Ce mai, deşi tocmai ce ne-am ridicat de la masă, ne-am gândit că ar merge bine şi un desert.
Pot să vă spun cu mâna pe inimă că a fost una dintre cele mai bune îngheţate mâncate, care era la acelaşi nivel cu îngheţata mâncată prin Italia sau prin Viena la gelateria Zanoni & Zanoni de lângă Stephan’s Dom. În interiorul acestei cofetarii erau figurine din marţipan în toate formele posibile.
În continuare câteva poze şi din această cofetărie:
Ne găsiți și pe Facebook:
http://www.facebook.com/Bucketlistro
Despre Kosice am mai scris si aici:
http://www.bucketlist.ro/kosice-capitala-culturala-europeana-pentru-anul-2013/
http://www.bucketlist.ro/catedrala-sf-elisabeta-kosice/
Pingback: Kosice, capitala culturală europeană pentru anul 2013 | Bucketlist
Pingback: Catedrala Sf Elisabeta, Kosice | Bucketlist