Mi-aș fi dorit ca weekendul acesta să fi ajuns din nou cu ‘nasul în nori’. De data asta să simt şi aerul cum suflă şi peisajele că se derulează asemenea unui film deasupra Maramureșului. Pentru cei care nu ştiu, la Baia Mare a fost fiesta baloanelor cu aer cald. Dar…. a învins oboseala.
Mi-am amintit însă de o altă experiență deasupra norilor şi anume, cea din Kuala Lumpur, din turnurile Petronas. Era un ‘must see’, având în vedere că eram în Malaezia. Încă din prima zi, am pornit într-acolo să vedem de orar şi costuri. La baza turnurilor e un mall, unde am găsit absolut toate brandurile din lumea fashion, la prețuri dintre cele mai colorate.
În Malaezia am ajuns la sfârșitul lui noiembrie. Era cald şi, fiind într-o țară unde creștinismul nu e o religie majoritară, era o senzație ciudată să intru în magazine pline cu decorații de Crăciun.
Pentru a prinde un loc să vizităm turnurile a trebuit să ne cumpărăm bilete cu trei zile înainte. Norocul a făcut să prindem astfel apusul sus în turn.
Impresia generală despre Malaezia a fost că este o ţară ieftină astfel, cea mai scumpă taxă de vizitare a fost pentru turnuri şi anume ~40Ron.
Am pornit vizita în jurul orei 17. Pentru început am vizionat o proiecție cu istoria turnurilor. Între anii 1998-2004 acestea au fost cea mai înaltă clădire din lume, o clădire proiectată de către argentinianul Cesar Pelli, a cărei construcție a durat aproape 2 ani. Au fost finanțate de către firma Petronas pentru a fi folosite ca birouri. Evident că se profită din plin şi de funcționalitatea turistică şi comercială.
Ghidați fiind, am luat liftul până la puntea ce leagă cele 2 turnuri. Am avut la dispoziție vreo 15 minute pentru a face poze şi pentru a admira peisajul, după care am urcat în vârf.
Am avut norocul să prindem vreme bună, iar priveliștea a fost de-a dreptul de vis. Am urmărit asfințitul din turn, precum şi întreaga zonă. Tot sus se poate zăbovi şi la o cafenea deschisă pentru doritori. Tot de către cei de la Petronas a fost finanțat şi circuitul de Formula 1, pe care însă nu l-am vizitat. În 2010, când am vizitat ţara, prețul benzinei era de 1,5 ron/l, fiind una din cele mai ieftine ţări din acest punct de vedere .
În faţa turnurilor am regăsit şi o construcţie metalică ce reprezintă octanolul.
În spatele turnurilor se găseşte un parc imens, unde am zăbovit aproape o jumătate de zi, în prima noastră zi când am ajuns în Kuala Lumpur.
În mod cert, aceste turnuri merită să fie considerate emblema oraşului Kuala Lumpur şi un simbol al Malaeziei .
Un alt episod din Malaezia il gasiti aici: http://www.bucketlist.ro/o-ploaie-calda-de-vara-kuala-lumpur-orchid-garden/
5 Responses to Turnurile Petronas – cu nasul in nori, la asfintit