Provence - poveste cu parfum de lavanda

Despre weekend-ul petrecut in Provence as putea scrie multe. La cum incepusera sa decurga lucrurile, aproape imi venea sa nu mai am nici o speranta, nici o asteptare. Planul de la care pornisem era unul relativ simplu, pus la cale pe drum spre o alta ‘escapada’, cea din Szeged si Palic . Am observat o oarecare ciclicitate: despre ce sa discute omul mai bine si mai cu spor pe drum in vacanta, daca nu despre o alta vacanta sau iesire? Luam avionul (Wizzair, sa fie cat mai ieftin) pana in Bergamo si de acolo ne luam o masina inchiriata (ca sa fie mai simplu, si pentru ca stiu cum decurg lucrurile la ei: Hertz). Discutat si semi-implementat. Vroiam sa vedem campurile de lavanda in plina spendoare, punctul central si adevaratul scop din punctul meu de vedere, al acestei vizite in Franta fiind accesibil aproape in orice zi din an. Nu am sa divaghez prea mult de la subiect, despre acest punct de interes am sa revin cu un alt post, ca e o adevarata poveste in spate ;).

Ca si in orice excursie sau vacanta peripetiile nu s-au lasat asteptate prea mult. Dar cum spunea un amic de-al meu, e mai bine sa te stresezi inainte si sa te bucuri acolo. Cu Wizzair e loterie, pretul biletor variaza mai rau decat ar putea sa varieze bursa, nu am gasit absolut nici o logica pentru asta pana acuma. In final, in loc sa zburam din Timisoara, am ales Aradul. Mult mai ieftin, chiar daca trebuia sa platim si parcarea si benzina pana acolo. Pentru parcare, preturile informative le gasiti aici: http://www.aeroportularad.ro/php/parking.php?lang=ro

La Hertz era oferta, din pacate doar pentru ceilalti europeni (a se intelege ca la birou am IP de Germania, iar la bloc.. oferta dispare ), cardul meu Visa nefiind valabil pentru online check-in la ei, asa ca in loc de 60Euro pe 3 zile, am facut prerezervare cu 93. La ghiseu, insa am avut parte de o surpriza placuta si de oferta: aveau promotie la automobilele VW, asa ca pentru 21 euro in plus am primit un Passat 2.0 TDI (prietenii stiu ce insemna asta :D).

Pentru cazare, am încercat sa găsim ceva cat mai aproape de tradițional, dacă se poate la tara. Zis și făcut. Am luat site-urile oficiilor de turism regionale, trimis e-mailuri si așteptat răspunsuri. In final a rămas opțiunea din Mirabeau: http://www.cybevasion.fr/chambres/france/chambres-hotes_l-estello_mirabeau_26393.htm, după ce ne-am schimbat de o grămada de ori (deh, asa e când ai fete la conducere 🙂 )

Din Bergamo spre Mirabeau am ales un traseu care să cuprindă și ceva peisaje alpine: http://goo.gl/maps/GnmG. Pentru autostrada din Italia am platit 16.3 euro, iar pentru cea din Franța 9.1 euro. M-a frapat faptul ca francezii chiar nu circulă pe autostradă. Nu era aproape nimeni, pe nici un sens, timp de o oră cât am mers am văzut maxim 5 mașini. Pot sa spun că m-am simțit ca un NFS, (după ce am pus cruise controlul.. restul a devenit o joaca de copii).

Am ajuns târziu, aproape de 22 în Mirabeau, locația am găsit-o foarte ușor cu GPS-ul. Casa aparține unei bătrânici simpatice, ne aștepta. La început mai timid, dar a doua zi ne-am trezit povestind o grămada în franceză la micul dejun. Ce mi-a plăcut foarte mult acolo, era atmosfera primitoare, caldă, aerul tradițional păstrat.

Provence, atât cat am apucat sa vad într-o zi concentrată, mi-a plăcut foarte mult. Am vrut să vedem cât mai mult legat de lavandă, ca tot era perioada ei de glorie. Așadar duminică dimineața, după ce țara a fost pusă la cale la micul dejun am pornit în explorări: http://goo.gl/maps/4nzt . Lista noastră cuprindea următoarele:

Gordes : un oraș superb, pe coasta unui deal, cetatea și casele sunt construite din piatră alb gălbuie, ce conferă un aer deosebit. Ruta noastră, aleasa cu deosebita maestrie, ne-a dus prin acest oraș de vreo 4 ori.

De acolo am urcat la Abatia Sénanque, ce datează din secolul al XII-lea. Drumul până la ea din Gordes presupune o secțiune, îngustă cu multe serpentine, tot pe coasta unui deal. Din fericire drumul este cu sens unic, asa ca nu veți avea parte de extra emoții. La mănăstire, multă liniște, câmpuri de lavanda și produse tradiționale specifice zonei, făcute ‘de casa’. Fiind punct turistic și în zi de weekend a fost destul de aglomerat. Daca intenționați să cumpărați ceva de acolo, magazinul se deschide abia la ora 2PM.

A urmat muzeul lavandei: http://www.bucketlist.ro/provence-muzeul-lavandei/ de unde ne-am întors în Gordes pentru a merge mai departe si a vizita L’Isle-sur-la-Sorgue. Am ajuns aproape de ora 4, în centru era piața de antichități și tocmai ce se încheiase un concert de muzica de fanfară. Nu am apucat sa luam până atunci prânzul, asa ca am hotărât să găsim o terasă pe malului râului și sa ne delectam cu o rata în sânge. Din păcate a durat foarte mult până când am găsit un local care sa mai servească la acea ora prânzul, la ei fiind timpul pentru dulciuri, înghețata sau cafea. Asa ca nu uitați, dacă sunteți în zona, nu amânați prea mult masa de amiaza, riscați sa rămâneți doar cu micul dejun sau sandvis pana la cina ;).

Ultimul obiectiv pe ordinea de zi l-a constituit câmpurile de lavanda de la Sault. Pentru aceasta am urcat la aproximativ 1200m, pe niște drumuri frumoase, si tot pe serpentine, ne-am și întors în Mirabeau. Îmi pare rău doar ca nu am apucat sa vizitez si orășelul unde am dormit, dar este tot timpul loc pentru întoarcere, nu-i asa? 🙂