Lagărele de concentrare de la Auschwitz

Începând cu postul de astăzi, preț de câteva articole, doresc să vă prezint motivul principal pentru care am ales să vizităm Cracovia. Este vorba despre lagărele de concentrare şi exterminare de la Auschwitz Birkenau. Am ales să împart această vizită în mai multe posturi, datorită numărului mare de fotografii pe care vreau să vi le prezint.
Am ținut neapărat să vizitez aceste lagăre pentru a înțelege mai bine ceea ce s-a petrecut în realitate. Niciun film sau carte citită despre Holocaust nu cred ca m-a impresionat mai tare decât ceea ce am văzut acolo, ceea ce a însemnat Holocaustul pentru omenire, de fapt, ce a rămas în urma acestui Holocaust.
Când eram copil, bunicul meu (fost prizonier de război) îmi povestea despre experiența lui trăită prin lagărele de concentrare din Siberia. Erau niște lucruri pe care le auzeam şi nu puteam să le dau crezare. Nu credeam că se poate întâmpla aşa ceva pe pământ şi, mai ales, la o distanţă aşa de scurtă de timp faţă de perioada în care trăim.
De multe ori când bunicul se întâlnea cu vecinul lui, tot un fost prizonier de război, şi începeau să-şi depene amintirile, pur şi simplu eram şocat de ce puteam să aud. Nu credeam că cineva poate să trateze aşa o fiinţă umană. Povesteau cum au ajuns să mănânce rădăcini şi scoarţă de copaci doar pentru ca să supravieţuiască. Mâncarea pe care o primeau în lagăr, în general, consta în peşte sărat, iar apă nu primeau, doar pentru a le face viaţa pe cât mai grea posibilă.
Se uita de multe ori la noi şi, cu lacrimi în ochi, ne povestea cum i-a schimbat toată viaţa acea experienţă şi, practic după atâţia zeci de ani de atunci, tot era afectat şi nu puteau să-şi uite coşmarul îndurat în vremurile acelea.
Aşa se face că de multă vreme mi-am pus în plan să vizitez un lagăr de concentrare, nu sunt genul de om masochist, dar până la urma cam aceeași experiență am avut-o în urma acestei vizite. Sincer, nu pot să descriu în cuvinte ce am văzut şi ce a rămas în sufletul meu după ce am vizitat aceste lagăre. De multe ori am încercat să sortez pozele pentru aceste articole şi mă opream, pur şi simplu, nu mai doream să continuu. Poate această vizită a ieşit aşa şi datorită faptului că am prins o ghidă foarte bună, care a ştiu să explice tot ce înseamnă sistem de persecuţie a naziştilor asupra deţinuţilor. Povestea cu atâta patimă încât, sincer, aveam impresia că a fost o persoană care a trăit acele vremuri şi s-a reîncarnat în ghida pe care o aveam în faţa noastră.
Vă întrebați poate, dacă vă recomand să vizitaţi aceste lagăre? Da…., vă recomand, deşi o să vă şocheze. Trebuie să fii foarte indiferent pentru a trece cu vederea ceea ce vezi în realitate.
Pentru a ajunge la lagărele de concentrare (care, de fapt, sunt mai mult de exterminare) de la Auschwitz – Birkenau trebuie să vă luaţi ca şi reper localitatea Oswiecim (Oświęcim).
Din Cracovia noi am ales să nu luăm o excursie organizată ( deşi am găsit foarte multe oferte şi la preturi foarte avantajoase) şi să ne organizăm noi, plecând cu maşina. Drumul este foarte bun, în mare parte pe autostrada A4, cu direcţia Katowice. Dacă nu aveţi GPS, pe autostradă trebuie să alegeţi ieşirea spre Chrzanow, la a doua ieşire (ieşirea numărul 933), iar apoi drumul se continuă spre localitatea Oswiecim. Drumul a fost scurt, aproximativ 70 de kilometri, pe care l-am făcut în maxim 45 – 50 de minute.
Pentru a ajunge la Auschwitz trebuie să ajungeți, în primă fază, până în faţa gării centrale, iar mai apoi să continuați traseul pe strada Leszczyńskiej. Odată ce ajungeți în localitatea Oswiecim o să găsiţi indicatoare care vă îndrumă spre lagăre.
Pe porţiunea de drum de pe autostrada A4 va trebui să plătiţi şi taxa de drum. Sistemul de taxare este sub forma de Toll. Pentru a vă face calculele privind taxa de drum puteţi să folosiţi următorul link:
http://www.autostrada-a4.com.pl/tolls/toll-calculator
Pentru porţiunea de drum Cracovia – Chrzanow taxa de drum este de 9 zl (aproximativ 9,5 Ron).
Ajunși în localitatea Oswiecim, am ales să ne îndreptam spre lagărul Auschwitz I – Stammlager, iar mai apoi să ne continuăm vizita şi la lagărul de concentrare Birkenau (Auschwitz II )
Pentru a vizita lagărul de concentrare Auschwitz I, am parcat mașina în parcarea din faţa biroului de turism din Auschwitz-Birkenau unde, pentru 8 zloţi, aveam parcarea asigurată pentru toată ziua. Era o parcare improvizată, iar pe baza unui ”cartonaş” primit la intrare puteai să-ţi parchezi mașina, iar la plecare trebuia să predai ”cartonașul”. Nu primești niciun bon, cred că totul este la negru, poate nici nu au autorizație de funcționare a parcării. Oricum primeai ”cartonașul” respectiv cu atât că, în parcare, nu mai găseai niciun loc.
După ce am pierdut vreo jumate de ore învârtindu-mă prin parcare pentru a găsi un loc, merg la tipa cu “cartonașul” şi o întreb de sănătate, la care foarte relaxată îmi răspunde : Ce, nu a-ţi găsit loc de parcare? Mergeți mai în spate şi parcați pe iarbă. E ok, nu se leagă nimeni de mașina dumneavoastră 🙂 Ce puteam să mai zic 🙂 Am mers în spatele parcării şi, după vreo 10 minute de încercări, cu mișcări prin care să nu-mi las pragurile de la mașină pe bordură, am reușit.

Apoi ajungem în faţa caselor de bilete unde, bineînțeles, coadă mare, era de așteptat după ce aglomerație am găsit în parcare. Pentru suma de 40 de zloți de persoană primeai un ”guided tur” , tur pe care îl şi recomand.

Totuși, am câteva nedumeriri legate de casa de bilete, deşi am întrebat şi nu am primit niciun răspuns. Pe panoul din faţa casei de bilete era trecut preţul în limba poloneză ca fiind 25 de zloţi (cu reducere 20 de zloţi), iar mai jos în limba engleză, franceză şi germană preţul afişat era de 40 de zloţi (30 cu reducere). Am întrebat dacă se fac diferențe între turist străin şi un turist local, dar nu am primit niciun răspuns. Noi am zis că ar fi o diferență de preţ pentru simplul fapt că ghidul respectiv trebuie să vorbească o limbă străină (în cazul nostru limba engleză). Acest lucru îl vedeți în fotografia următoare:

Tot legat de bilete, prin toate ghidurile de călătorie citeam că poţi să vizitezi gratis şi să plăteşti taxă doar dacă alegeai ”guided tur”. Noi oricum doream să avem tur cu un ghid, dar n-am înţeles până la urmă dacă e gratis sau nu? Se poate vizita fără ghid sau nu? Lagărul Birkenau eram sigur că se poate vizita fără ghid, dar lagărul Auschwitz I? Din fotografia anterioară nu reiese acest lucru.
În prețul celor 40 de zloți era inclus şi filmulețul de prezentare a lagărelor Auschwitz – Birkenau, care include imaginile rămase în arhivă, legate de acest lagăr. Era prezentat un film mai mult despre eliberarea de către armata rusă a lagărului.

Dacă vă alegeţi ”guided tur”, lucru pe care-l recomandăm, din păcate, nu există şi în limba română. Noi am ales varianta în limba engleză. Tururile sunt organizate în grupuri de aproximativ 20 de persoane. La pornirea în acest tur se primește un aparat de recepție cu căști pe care se poate seta un anumit canal primit de la ghidul turului. Ghidul îşi setează aparatul de emisie pe un anumit canal, pe care o să ţi-l comunice şi, practic, poţi să te îndepărtezi până la câteva zeci de metri de ghid fără să pierzi din ceea ce prezintă.
Am avut norocul că am prins o ghidă foarte bine documentată, care a răspuns cam la toate întrebările puse, atât de noi, cât şi de ceilalţi turişti care făceau parte din grup, iar multe din întrebări nu erau legate doar de lagărele Auschwitz – Birkenau.

Lagărul Auschwitz I a fost înfiinţat în data de 20 mai 1940, iar în data de 14 iunie 1940 primii prizonieri au fost un grup de peste 700 de persoane, care reprezentau prizonieri politici polonezi. Ulterior, capacitatea acestui lagăr a ajuns la 20.000 de prizonieri. Barăcile aparțineau armatei Poloniei, iar acest lagăr a fost folosit şi ca un centru administrativ pentru celelalte lagăre de exterminare din zonă.
Turul a început din faţa celebrului slogan ”Arbeit Macht Frei ”, care practic anunța intrarea în acest lagăr. Din ce povestea ghida, am înţeles că, în data de 18 decembrie 2009, acest slogan a fost furat. După câteva zile hoţii au fost găsiţi, dar inscripția de 5 metri lungime era tăiată în 3 bucăţi. Chiar mă gândeam în sinea mea, ce paranoic trebuie să fie colecționarul care a dat comandă să se fure acest simbol.

Turul prin acest lagăr, practic, începe de lângă baraca SS-ului, şi continuă prin faţa locului unde era amplasată orchestra. Da, orchestră în lagăr, dar nu pentru ca deținuții să se simtă bine, era pusă pentru a-i obliga să bată ”pas de defilare” şi, astfel, să-i poată număra mai ușor. Foarte sinistru …săracii erau chinuiți prin epuizarea fizică, prin flămânzire şi prin torturile la care erau supuși, iar apoi trebuiau să bată ”pas de defilare” pe muzică de fanfară.

Vizita prin lagăr a continuat cu prezentarea din partea ghidei a unor expoziții organizate în barăcile din interiorul lagărului. Nu erau organizate în fiecare baracă expoziții, doar în câteva, iar unele barăci erau închise definitiv (cum este cazul barăcii cu numărul 10). Fiecare baracă (Block) poartă un număr, iar prima baracă vizitată poartă numărul 4 şi se numește ”Extermination”.
Expoziția din interior se bazează pe expunerea unor fotografii realizate în perioada respectivă, dar şi a unor planuri privind amplasarea, amenajarea şi organizarea acestor lagăre de exterminare.

Baraca cu numărul 5 – Evidence of crime
Această expoziție, pot să vă spun că o consider cea mai sinistră expoziție posibilă din acest tur. Punctul culminant a fost când am ajuns în faţa vitrinei în care era depozitat părul prizonierilor. Din respect pentru cei uciși în acest lagăr, fotografia cu părul lor nu o să o expun. Ghida acestui tur chiar ne-a rugat să nu fotografiem acest loc şi să-l expunem public.

În această expoziție sunt prezentate, în mare parte, obiectele colectate de grupul ”The Canada Kommando”, grup care se ocupa cu colectarea, sortarea şi aranjarea obiectelor personale confiscate de la prizonieri
– Vase
– Proteze
– Textile
– ochelari
– Periuțe de dinți
– Perii
– Obiecte de cosmetică